Bioetică, ameliorare morală? Nu, mulţumesc, prefer libertatea!

June 4, 2014   /   byCitadinul  / Categories :  Retorice

Vechi şi noi dileme morale, dosarul propus de Dilema Veche pe 22 mai include un interviu care m-a cutremurat. Julian Savulescu, profesor de etica aplicata la Oxford explică nonşalant că omenirea are nevoie de “ameliorare morală” şi că tratamentele medicamentoase oferite pe scară largă sunt soluţia pentru o lume mai bună, nu de alta, dar “moralitatea e doar o reacţie chimică”.

040614În materialul realizat de Luiza Vasiliu, acest domn are un discurs care se vrea unul pozitiv şi se vrea un reformator al umanităţii, un pionier într-o lume retrogradă, violentă, fără repere şi care ar avea mare nevoie de corecţiile morale oferite într-un mod absolut nedureros, pe baza unei medicamentaţii, pentru că în definitiv medicamentele sînt doar nişte substanțe chimice pure, chiar derivate din substanțe naturale, cum ar fi degetariţa sau penicilina iar omul este dintr-un anumit punct de vedere, un amestec de chimicale, care ingerează alte chimicale, pentru a supraviețui. Nu este nimic diferit în natura medicamentelor, a plantelor ori a substanțelor produse în natură.

În ciuda unui discurs şi a unor intenţii (aparent) lăudabile, ori a asigurărilor că “Există numai etică, știință și libertate”, doctorul Savulescu aminteşte foarte bine de orice al bun discipol al lui Mengele.

Obiectivele acestei ameliorări morale anulează practic orice urmă de libertate de a alege, ceea ce în definitiv defineşte fiinţa umană. Acum, poate vreau şi eu prea multe de la un om pentru care “Într-un anumit sens, sîntem doar o serie de celule care se activează. Asta include și moralitatea. Comportamentul și experiența morală se nasc din activitatea electrică a creierului.”

Julian Savulescu care, a propos a primit de curând titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti face în acest interviu câteva afirmaţii care mie unul mi se par de-a dreptul scandaloase, adevărate atentate la umanitate.

(Acolo unde e relevant voi adăuga cu bold şi fragmente din întrebare):

Nevoia de ameliorare morală se naște din limitările moralităților și ale dispozițiilor morale actuale, într-o lume globalizată și avansată din punct de vedere tehnologic. La oameni, moralitatea a evoluat ca un mecanism de promovare a „adaptării incluzive”, sau ca o abilitate a unor mici grupuri de a supraviețui suficient de mult pentru a se reproduce.

Peste vreo zece ani, sute de mii de oameni vor putea să-și construiască arme biologice la scară mică, în laboratoarele lor din curte. Mulți oameni vor avea acces la arme de distrugere în masă. Ne aflăm în faţa unui risc fără precedent.

    • Steven Pinker vorbește despre o „surprinzătoare scădere a gradului de violență”, de-a lungul istoriei, însă dumneavoastră credeți că trăim într-o lume din ce în ce mai violentă și că democrațiile liberale nu vor mai fi capabile să controleze, multă vreme, izbucnirile violente. Dacă Pinker are dreptate, atunci ameliorarea morală mai este relevantă?

Se prea poate ca violența fizică directă să fi scăzut. Dar riscul continuă să crească exponențial, pe măsură ce abilităţile tehnologice cresc. Nu am fost pînă acum martorii unui eveniment de extincție totală ori parțială, dar riscul unor astfel de evenimente continuă să crească. Violența nemediată de tehnologie s-ar putea să fi scăzut, dar riscul violenței, sporite masiv prin mijloace tehnologice, crește.

    • Ar putea ameliorarea morală să fie utilizată, într-un stat totalitar, cu scopul de a fabrica oameni care nu simt frica, de exemplu prin utilizarea selecției genetice, creînd astfel armata perfectă?

Da. Dar este un mod stupid de a crea o armată. Ar fi mai ușor de construit roboți și drone, folosind inteligența artificială, sau pur şi simplu de utilizat arme de distrugere în masă. Aceasta este o obiecție clasică, generată de concentrarea asupra trecutului, și care devine influenţată excesiv de science fiction, de pildă de filmul The Boys from Brazil. Amintiţi-vă, regimurile totalitare erau capabile să exercite un control uriaş și să extermine milioane de oameni, fără să facă apel la ameliorarea morală. Aceasta din urmă nu e necesară pentru a atinge scopurile regimurilor totalitare. Spălarea pe creier e suficientă.

    • Organizația Mondială a Sănătății a publicat, în această lună, un raport în care avertizează asupra abuzului de antibiotice, și știm deja de „generația Prozac”.

Ceea ce contează este dacă aceste medicamente au sau nu un efect benefic per total. S-a dovedit că Ritalin-ul reduce cu 30% infracțiunile violente, la persoanele cu deficit de atenție. Desigur, una dintre explicațiile pentru scăderea ratei de violență este utilizarea din ce în ce mai răspîndită a medicamentației psihiatrice. În prezent, în jur de 10% din copii iau medicamente precum Ritalin. Dacă este bine sau nu, se poate afla întrebînd nu „este Ritalin un medicament?”, ci dacă are un efect benefic asupra fiecărui utilizator în parte şi, în general, asupra societăţii. Există inconveniente ale acestui medicament, și, dacă răspunsul este pozitiv, atunci care este echilibrul între aspectele pozitive și cele negative?
Oricum, majoritatea societății este deja sub influența drogurilor: indivizii funcționează pe baza combustibililor numiți alcool și cafeină.

    • În acest caz, nu devine moralitatea mai degrabă un soi de formulă medicamentoasă?

Tot ceea ce contează în viața noastră își găsește originea în activitatea electrică din creierele noastre – calea finală comună tuturor. Într-un anumit sens, sîntem doar o serie de celule care se activează. Asta include și moralitatea. Comportamentul și experiența morală se nasc din activitatea electrică a creierului. La rîndul ei, aceasta din urmă apare datorită reacțiilor chimice. Se poate spune, deci, că moralitatea e doar o reacţie chimică.

    • Multe scenarii despre ameliorare sună ca niște pasaje din romane distopice. De ce ne sperie atît de mult ameliorarea morală?

Pentru că oamenii sînt malefici și răi și au abuzat de ameliorarea morală, de exemplu, prin psihochirurgie sau recondiționare comportamentală, așa cum se arată în cartea și filmul Portocala Mecanică, cu scopul de a reduce violența. Acestea sînt temeri legitime. Dar nu tehnologia poartă vina, ci modul în care este ea utilizată. (…) Acesta este un motiv pentru a ne asigura că astfel de tehnologii nu vor fi din nou folosite în mod abuziv. Ameliorarea morală este la fel ca oricare tehnologie puternică: ea ar putea fi folosită pentru un bine mai mare, dar, de asemenea, și pentru un rău mai mare. Însă același lucru este valabil și pentru Internet și computing. (citeşte interviul în întregime pe Dilema Veche).

In viziunea lui Julian Savulescu ne asteapta o lume trista si fada de zombie fericiti, pe undeva ceea ce a creat J.M Cooetzee în Copilăria lui Isus, asta în varianta “fericită” în care aceste proceduri de ameliorare morală nu vor ajunge pe mâna oamenilor răi. Ori… istoria ne învaţă că în realitate nu se întâmplă niciodată aşa.

Dincolo de entuziasm, revoltă, dezgustul sau teama pe care ne-o provoacă viitorul aşa cum e descris aici, şi dincolo de o mulţime de alte considerente, morale şi etice, pe care Savulescu le eludează, voi încheia cu o simplă şi unică întrebare:

Eşti dispus să renunţi la libertate pentru iluzia unei siguranţe care te va transforma într-un sclav al unei societăţii “libere”, sau nu?

Eu nu.

1 comments

  • Reply

    Heidegger şi un hipopotam intră pe Porţile Raiului / 03 Jul

    […] Biotehnologia: opriţi presele – nemurirea prin ne-murire cu discuţii despre clonare, nevoia noastră de nemurire, viaţa veşnică ori teleportare e pe undeva capitolul ce oferă concluzia întregii dezbateri despre moarte, despre angoasa cu care trăim zi de zi. Mai mult, aduce în discuţie un alt subiect… plicitsul, inutilitatea unei vieţi care ar putea deveni veşnice cu ajutorul medicinei şi a noilor tehnologii, tehnologii care din punct de vedere al fenomenologiei lui Husserl nu e foarte clar dacă vor putea vreodată să asigure continuitatea eului fenomenologic. […]

Leave a reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.