Ce oraş din România poate fi Capitala Culturală Europeană în 2021?
România va avea în 2021 Capitala Culturală Europeană, alături de Grecia. Până astăzi şi-au anunţat candidatura oraşele Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Craiova, Arad. Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi mai nou Bucureşti.
(foto)
Desemnarea oraşului Capitală Culturală Europeană are loc în două etape, una de preselecţie care e alcătuită din experţi locali, desemnaţi de autorităţi, dar şi din reprezentanţi ai Uniunii Europene, pentru ca mai apoi, decizia finală să fie luată de Parlamentul European care acceptă candidatura, respectiv Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene care desemnează oraşul ca fiind Capitală Culturală Europeană în anul atribuit ţării sale.
În cazul nostru, lista finală cu oraşele ale căror candidatură a fost acceptată va fi disponibilă la finalul lui 2016, urmând ca pe finalul lui 2017 forurile Europene să decidă numele celui de-al doilea oraş din România, după Sibiu în 2007, care va fi Capitala Culturală Europeană.
Povestea Capitalelor Culturale a început în 1985, la iniţiativa fostei actriţe din Grecia, Melina Mercouri, Ministru al Culturii la vremea respectivă, şi a omologului ei francez Jack Lang. Scopul, rolul Capitalei Culturale Europene era acela de a pune în valoare particularităţile şi bogăţiile, culturale şi nu numai, ale fiecărui oraş, integrându-le într-un context european al diversităţii.
Prima Capitală Culturală Europeană a fost Atena, urmată de Florenţa, Amsterdam, Berlin, Paris.. pâmă astăzi mai mult de 40 de oraşe obţinând acest titlu (în condiţiile în care au fost ani cu mai multe Capitale).
Dintre obiectivele acestei iniţiative culturale, pe lângă cele amintite mai sus aş mai menţiona crearea unor legături între oraşele şi ţările europene, o mai bună înţelegere a diversităţii, dar şi promovarea unui sentiment de apartenenţă la spaţiul european. În ceea ce priveşte avantajele pentru oraşele candidate şi ulterior desemnate capitale, se poate vorbi de o dinamizare a vieţii culturale, dar şi de o creştere a vizibilităţii, de încurajare a turismului de o imagine generală mai bună.
În practică, problema cea mai mare e lipsa unor proiecte pe termen lung şi a unei continuităţi, după încheierea programului (un exemplu pozitiv ar fi Lille, care după ce a fost Capitală în 2004 a continuat programul Lille3000, poza de mai sus fiind realizată în cadrul unui eveniment din 2012 organizat prin acest program).
Revenind la Capitala Culturală Europeană 2021, sunt deja multe oraşe care şi-ar dori să ocupe locul acordat României, unele cu şanse teoretice mai mari decât altele. Dincolo de teorie, rămâne să vedem ce programe va prezenta fiecare dintre aceste oraşe, şi mai mult decât atât cum vor reruşi să mobilizeze fonduri şi resurse materiale şi umane pentru acest proiect.
Mi-aş dori ca Timişoara să fie Capitală Culturală Europeană în 2021, şi dintr-o anumită perspectivă chiar pare cel mai interesant candidat, ţinând cont de apartenenţa la un spaţiu în care culturile română, maghiară, germană şi sârbă coexistă şi au influenţat devenirea oraşului.
Cu toate astea, la cum au evoluat lucrurile în ultimii ani, Clujul ar putea fi considerat cea mai probabilă alegere. Asta dacă nu luăm în calcul candidatura Bucureştiului…
Totul va depinde însă de programe, şi de criteriile pe care va pune accentul juriul mixt (româno-“european” ce va desemna în 2016 oraşele din România care vor ajunge în “finală.”
După părerea voastră ce oraş ar trebui să reprezinte România şi să devină Capitala Culturală Europeană în 2021?
Credeţi că Iaşi, Oradea, Alba Iulia, Arad sau Sfântu Gheorghe ar putea avea şanse?
