De multe ori ajungem la film mai degrabă întâmplător, fără să avem idee ce variante de film am avea. Așa s-a întâmplat și aseară când am văzut The Mortal Instruments: City of Bones – Instrumente mortale: Orașul oaselor fără să știm exact la ce să ne așteptăm.

E drept, la ora respectivă aveam de ales doar între Elysium (despre care nu auzisem prea multe lucruri bune) și City Of Bones. Am ales să ”trăim aventuros” și să acordăm o șansă poveștii din Orașul Oaselor.

The Mortal Instruments: City of Bones – Instrumente mortale: Orașul oaselor este ecranizarea primului roman din seria City Of Bones, roman publicat de autoarea americană Cassandra Clare în 2007. Au urmat apoi Orașul de Cenușă și Orașul de sticlă respectiv Orasul Ingerilor Cazuti care încheia în 2011 primul ciclu. Ulterior, autoarea a publicat seria de ”prequels” Dispozitive infernale, care are loc în același ”univers” dar în epoca Victoriană, din care fac parte romanele Îngerul mecanic și Prințul Mecanic (toate romanele au apărut și în limba română la Editura Leda) și un ultim roman Prințesa Infernală, publicat în martie 2013.

City of Bones a avut premiera pe 21 august în Statele Unite și week-end-ul trecut în România. Povestea o are în prim plan pe Clary Fray o adolescentă din New York care descoperă că este descendenta Vânătorilor de Umbre, un clan de războinici pe jumătate îngeri care încearcă să protejeze lumea de demoni. Clary a fost ținută departe de lumea aceasta de mama ei care dorea să îi ofere o viață normală și sigură. Odată cu dispariția mamei, tânăra va intra sub protecția unui grup de astfel de vânători, care îi arată o altă faţă a New Yorkului, numită Downworld și află astfel că orașul este dominat de vârcolaci, demoni, vampiri şi alţi monştri iar echilibrul poate fi stricat de Pocalul de Aur ce se afla chiar în grija mamei ei.

Eu mă opresc aici cu povestea, puteți afla mai multe din trailerul de mai jos.

Filmul este o colaborare germano-americană, regizat de Harald Zwart și produs de Dom Carmody și Robert Kulzer. Din distribuție fac parte Lily Collins (fata cea mica lui Phil Collins) în rolul principal, alături de actori ca Jamie Campbell Bower, Kevin Zegers, Jemima West, Godfrey Gao, Lena Headey ori Jonathan Rhys Meyers.

Filmul a primit in general critici negative, unele dintre ele chiar dezastruoase, cu toate acestea povestea are o dinamică interesantă (deși s-a spus și că preia toate ingredientele din filmele fantasy făcute în ultimii 30 de ani, fără a reuși să le transforme în ceva coerent.

Adevărul e că în 2013 trebuie să vii cu ceva cu adevărat reușit ca să nu pierzi comparațiile inevitabile cu unul din filmele apărute în ultima vreme. Și din păcate, în ciuda unei povești interesante ul se cam pierde undeva între clișee și fragmente de poveste relativ neclare. Îl salvează însă o dinamică bună scene de luptă ok făcute, jocul actorilor și nu în ultimul rând firescul cu care e integrat fantasticul în realitate cotidiană.

Nu scriu rândurile de față din perspectiva unui cunoscător, nici măcar a unui cinefil autentic, dee aceea nici nu voi insista cu tot felul de judecăți de valoare legate de City of Bones.

N-am putut insă să nu remarc penbilul situației și ”subtilitatea” cu care se face propagandă homosexualității într-un context care n-ar trebui să aibă nici o legătură cu acest subiect, tocmai într-un film adresat tinerilor.

The Mortal Instruments: City of Bones – Instrumente mortale: Orașul oaselor e așa cum spuneam ecranizarea primului roman dintr-un ciclu cu patru episoade. În contextul în care City of Bones care a costat 60 de milioane de dolari a avut până acum încasări de doar vreo 40 de milioane de dolari, nu e foarte sigur că seria va continua.

Așa cum spuneam, am ajuns la film absolut întâmplător și nu sunt sigur dacă aș fi făcut alegerea asta dacă mă documentam înainte. Cu toate acestea n-a fost una din acele experiențe traumtaizante, când îți dorești să fi ales să faci orice altceva în seara respectivă.

Voi cum faceți, mergeți la film după ce ați ales în prealabil ce vedeți sau vă orientați la fața locului?