Codul deontologic al jurnalistului din România

Convenţia Organizaţiilor de Media (COM) este o platformă informală de dezbatere a problemelor comunităţii media din România. În iulie 2014 a elaborat şi dat publicităţii Codul deontologic al Jurnalistului, parte a Statutului jurnalistului, rezultat al Convenţiei Organizaţiilor de Media care a avut loc la Sinaia şi la care au participat jurnalişti reprezentând peste 20 de organizaţii profesionale, patronale şi sindicale din branşă.

(sursa foto)

În contextul mediatizatului PROTEST al JURNALIŞTILOR împotriva practicilor DEGRADANTE din presă iniţiat de 134 de oameni de presă şi căruia i s-au alăturat deja câteva sute de oameni mi s-a părut util să mă opresc un pic asupra Codului deontologic al jurnalistului, punctând o parte din aspectele pe care le incriminează, pe bună dreptate, semnatarii protestului.

Constatăm profund revoltaţi că încălcarea flagrantă a Codului Deontologic, insulta, calomnia, minciuna, manipularea şi, în general, sfidarea normelor etice au devenit o practică obişnuită. Afectarea gravă a demnităţii şi a imaginii publice, terfelirea reputaţiei profesionale în cazul unor importante personalităţi ale vieţii culturale, inclusiv al unor jurnalişti, au depăşit orice limite. Injuriile, montajele denigratoare, intruziunea în viaţa privată, violenţa de limbaj, trivialitatea şi falsificarea cu premeditare a adevărului sunt practici incalificabile. Considerăm că ele decredibilizează întreaga breaslă şi trebuie să înceteze.

Ceea ce se întâmplă zilele acestea pe la unele posturi justifică această luare de poziţie. Sigur o parte dintre semnatarii celor de mai sus sunt cel puţin din punct de vedere moral responsabili pentru modul în care a involuat/evoluat jurnalismul românesc.

Demersul lor rămâne însă important ca semnal de alarmă şi ca eventual catalizator al opiniei publice, cu atât mai mult cu cât se apropie alegerile şi după cum se pare Antenele se pregătesc să atingă noi culmi în ceea ce înseamnă manipulare şi practici dintre cele mai josnice şi lipsite de profesionalism.

Nu mă interesează o discuţie care ar putea ajunge într-un punct de genul jurnaliştii buni vs jurnaliştii răi sau eu ştiu ce alte aiureli, de aceea propun ceva mai clar şi fără loc de discuţii degeaba, câteva pasaje din Codul deontologic al jurnalistului din România:

1. Rolul Jurnalistului

1.2. Jurnalistul este dator sa caute, sa respecte si sa comunice faptele – asa cum acestea pot fi cunoscute  prin verificari rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.3. Jurnalistul este dator sa exprime opinii pe o baza factuala. În relatarea faptelor si a opiniilor,  jurnalistul va actiona cu buna-credinta.
1.4. Jurnalistul este dator sa semnaleze neglijenta, injustitia si abuzul de orice fel.

2. Conduita profesională

2.1. Respectarea drepturilor omului
In exercitarea rolului sau de garant al democratiei, presa are datoria primordiala de a respecta drepturile omului. Astfel :

2.1.1. Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie.
2.1.2. Jurnalistul este dator sa respecte viata privata a persoanei (inclusiv aspectele care tin de familie, domiciliu si corespondenta). Amestecul în viata privata este permis atunci când interesul public de a afla informatia prevaleaza. În acest context este irelevant daca o persoana publica a dorit sau nu sa dobândeasca aceasta calitate. O activitate nu este privata doar pentru motivul ca nu este desfasurata în public.

2.2. Regulile redactarii
2.2.1. Informatia trebuie delimitata clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informatiile în mod rezonabil înainte de a le publica si va exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate, sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate.

2.5. Abuzul de statut
2.5.1. Folosirea statutului  de jurnalist pentru a obtine beneficii personale sau în favoarea unor terte parti constituie o grava încalcare a normelor etice si este inacceptabila.
2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natura sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului sau profesional.
2.5.3. Jurnalistul va evita sa se afle într-o situatie de conflict de interese. Se recomanda separarea activitatilor editoriale ale jurnalistului de cele politice si economice.

3. Drepturile Jurnalistului
3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele si conventiile internationale la care România este parte si care garanteaza libertatea de exprimare si liberul acces la informatii, precum si la toate sursele de informare.
3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
3.3. Protectia secretului profesional si a confidentialitatii surselor este în egala masura un drept dar si o obligatie al jurnalistului.
3.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de constiinta. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Aceasta libertate deriva din obligatia jurnalistului de a informa publicul cu buna-credinta.
3.5. În virtutea bunei practici de separare a activitatilor economice de cele editoriale, jurnalistul are dreptul de a refuza sa atraga contracte de publicitate sau sponsorizare pentru institutia de presa la care lucreaza.
3.6. Jurnalistul se bucura, potrivit legii, de protectia drepturilor de autor.

Textul complet e disponibil pe organizatiimedia.ro

Nu pot să nu mă opresc şi asupra unui punct din Codul deontologic propus de Clubul român de presă.

ARTICOLUL 8
In exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa. Implicarea ziaristului în orice negocieri privind vanzarea de spatiu publicitar este interzisa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca ziaristul să nu fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie angajat ca informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

Chiar dacă aceste seturi de reguli şi principii, de bun simţ până la urmă, poate nu mai au nici o valoare în realitatea de zi cu zi, consider că e important ca publicul larg, cititorii, să cunoască acest cod deontologic al jurnaliştilor si să îi taxeze în consecinţă, indiferent de culoarea politică, judecându-le doar activitatea.

Aceasta e în opinia mea şi miza întregului demers, o constientizare a opiniee publice, un demers mai mult decât necesar în perspectiva luptelor politice care se anunţă pentru acest an.

Dacă doriţi să vă alăturaţi protestului, semnat în acest moment de peste 250 de jurnalişti şi 500 de cititori, o puteţi face aici.