De la Waters la Similea – o cronică audio-video

Radu Paraschivescu e omul din spatele unui foarte interesant experiment: De la Waters la Similea – oameni cool scriu despre muzica lor. Interesant pentru că oferă o altă imagine a unor oameni de cultură, oameni de televiziune sau literaţi, provocaţi să vorbească despre piesa care înseamnă cel mai mult pentru ei.

Totul a început în august 2013, în contextul festivalului Dilema Veche de la Alba Iulia atunci când Radu Paraschivescu a avut o curiozitate, care în varianta rafinată ar putea fi formulată ca invitaţia de a scrie “o amintire purtată pe aripa unui cântec, (…) o poveste înnobilată de căldura unei voci sau a unei chitare, de mişcarea unei pensule pe canavaua vremii”.

Invitaţii editorului au fost, în ordine cronologică: Cosmin Alexandru, Iulian Comănescu, Andrei Crăciun, Adrian Georgescu, Gabriela Massaci, Călin Andrei Mihăilescu, Dan. C. Mihăilescu, Andi Moisescu, Radu Naum, Radu Paraschivescu, Oana Pellea, Alexandra Rusu, Robert Şerban şi Cătălin Ştefănescu.

Aşa cum o spune şi titlul, vă propun o cronică inedită de carte. Pentru că ideea de a vorbi despre momentele muzicale speciale ale altora mi s-a părut pe de o parte redundantă, pe de altă parte lipsită de delicateţe, am ales pur şi simplu 7 din cele 14 amintiri muzicale, pe care m-am gândit să le ascultăm, cu doar câteva detalii, în versiunea amintită de autorii articolelor. Nu am avut un criteriu foarte clar după care le-am ales aşa că. o parte sunt aici datorită poveştii, altele datorită muzicii, am păstrat însă ordinea aleasă de editor.

1. Andrei Crăciun (jurnalistul sub care palpită poetul) a ales Gloomy Sunday (Duminica mohorâtă) de Rezső Seress, cântecul maghiar al sinucigaşilor.

2. Gabriela Massaci (fluentă în chineză, ascultătoare de Rolling Stones şi cu experienţă în management cultural şi diplomaţie) are o poveste mai mult decât simpatică despre Casa mea, piesa interpretată de Angela Similea.

3. Dan C. Mihăilescu (omul care aduce cărţile care ne-au făcut oameni) face o adevărată antologie muzicală pentru a se opri la piesa lui Paul McCartney – Mull of Kintyre, pentru că rimează cu higher, fire & desire.

4. Andi Moisescu (omul de televiziune care nu a devenit ostaticul propriei notorietăţi) propune bucata lui preferată de jazz, The Chicken semnată de Pee Wee Ellis, pe care o vom asculta în interpretarea la fel de cunoscută a lui Jaco Pastorius.

5. Radu Naum (cel pe care îl identificăm şi astăzi, la mulţi ani de la despărţirea de Eurosport, cu Turul Franţei) îl aduce în discuţie pe Roger Waters, cu o piesă personală, Flickering Flame.

6. Radu Paraschivescu (scrie, traduce şi redactează cărţi, e prieten bun şi cu fotbalul) vine în faţa cititorilor cu întreagă poveste despre ‘39 a celor de la Queen.

7. Robert Şerban (suspectat pe drept de ubicuitate şi unul din avocaţii culturali ai Timişoarei) ne introduce în atmosfera anilor ’80 cu Bijelo Dugme (prima trupă a lui Bregovic) şi piesa Ako ima Boga (Dacă există Dumnezeu)

Ce piese au ales ceilalţi invitaţi ai lui Radu Paraschivescu, şi mai ales ce povesteşte fiecare despre piesa aleasă puteţi afla în cele puţin peste 200 de pagini ale volumului De la Waters la Similea, apărut în toamna lui 2013 la Editura Humanitas, disponibil şi online pe humanitas.ro

Mi-a plăcut incursiunea în universul muzical al unor “oameni cool”, un soi de frescă, o ilustrare audio extrem de interesantă a unei epoci, şi a unor zone ale existenţei mai puţin vizibile.

Da, clar, aş citi cu plăcere şi o a doua ediţie, cu alţi invitaţi, a unui astfel de proiect.