Experimental Owl Evening – Concert Kistvaen, Sincarnate si Void Forger
Experimental Owl Evening e un nou episod, primul din 2012, din serie cronicilor de concert scrise de A. pentru Citadinul.
Kistvaen, Sincarnate si Void Forger au sustinut un concert ieri seara, miercuri, 15 februarie 2012 in Club Fabrica din Bucuresti. Creditele si meritele pentru cronica si galeria foto ii apartin autoarei, spre care merg si toate multumirile mele.
“Prima seara de concert din 2012. Am ajuns in Fabrica putin dupa ora 20:00, ora de incepere anuntata. Am asteptat insa aproximativ o ora pana sa inceapa Void Forger, lucru pe care l-am cam resimtit, pentru ca in club era frig. Nu inteleg de ce concertele nu pot incepe la ora anuntata, ca orice alt tip de spectacol, si de ce dar presupun ca daca ar fi sa analizez in amanunt, o parte a publicului (nepunctual) ar fi de vina.
In fine, in jur de ora 21:00 au urcat pe scena Void Forger (doom metal/stenchcore), care erau o parte a motivului pentru care venisem acolo. Auzisem cateva inregistrari pe youtube de la repetitii, suficient cat sa-mi starneasca interesul. Desi erau la primul lor concert, pe mine au reusit sa ma convinga – vorbim de o trupa cu 3 membri, un chitarist si un tobar care acopera si partea de voce, plus o prezenta feminina la bass, Anca. Nu stiu daca era vorba de piese delimitate, cu atat mai putin cum se numesc, pentru ca totul avea un aer de jam session, dar cu siguranta mi-ar face placere sa-i revad cu alta ocazie. Va las cu una din inregistrarile de care vorbeam, poate mai fac si alti adepti:
A urmat Sincarnate (doom/death metal), o trupa pe care o stiu foarte bine – cred ca e cel putin al 4-lea concert al lor la care sunt prezenta, si am ascultat albumul “As I Go Under”, dar nu m-au convins niciodata. E drept ca nu sunt o mare fana a genului pe care-l abordeaza, insa ma mai las convinsa sa fac abateri de la regula. Nu ma asteptam sa imi schimb parerea despre ei nici cu ocazia aceasta, si nici nu s-a intamplat. Publicul insa parea sa se simta bine si sa se dezmorteasca, mai ales cei din primele randuri. Am sa transcriu un setlist pentru cei interesati: Doomed As We Are, Ecce Homo, A Choice (no one should ever have to make) – daca imi amintesc bine, aceasta e o melodie noua, Unbearable Lightness of Guilt, Nurturing the Gods of Doubt, Getting Over Jocasta, On Earth, the Furthest, Rituals of Obnubilation.
Luminile s-au stins, holocastul emotional a pornit. Pe un fundal video bizar, infatisand cand zbor de pasari, cand soldati si executii, cand fluturi atrasi fatidic de lumina unui bec, Kistvaen (depressive black metal) si-au prezentat albumul Unbekannte in intregime. Muzica lor ma transpunea intr-un univers interior al unei neputinte ajunsa la paroxism, cu angoase, strigate inabusite prea multa vreme… Stiu ca numele trupei se leaga de stravechi ritualuri de inmormantare, insa prestatia lor m-a dus mai putin cu gandul la moarte, nefiinta, si mai mult la intensitatea unor sentimente imposibil de suportat. Melodia de mai jos, Departure, are ca fundal video exact proiectiile de care vorbeam (realizate de Valeriu Catalineanu):
Dupa ce au epuizat primul album, Fane a luat o pauza prin care l-a prezentat pe noul lor coleg, Gabriel, a anuntat ca albumul se gaseste de vanzare la intrare (a urmat un scurt dialog amuzant cu publicul, despre torenti si ACTA), le-a multumit celor de la Sincarnate si Void Forger si a continuat cu o melodie noua – Dyssomnia. Au urmat: The Deepest Cut, The 11th Hour, A Journey in Cold Blood, Emotional Holocaust. Show-ul a sunat foarte bine, melodiile noi ma vor face cu siguranta atenta la detalii cu privire la un nou album. La final au existat cereri timide pentru un bis, dar n-a mai fost sa fie.
Pe Kistvaen cu siguranta ii voi revedea – dar sa nu anticipez. Vorbea amicul meu R. despre planuri de viitor pentru anul ce vine – daca va place ceea ce incerc eu sa fac mai aruncati cate o privire in aceasta directie. Concerte sunt o multime, si impresii de insiruit dupa concert, pe acest site, vor fi cu siguranta…
A.
Celelalte evenimente de la care am avut cateva impresii, care uneori merita titlul de cronica sunt: Alternative 4 – Duncan Patterson in Kulturhaus, Concert Kwoon – post-rock francez în Kulturhaus sau The trials of Rome: Kruna 3 – Rome in Kulturhaus.
In saptamanile care urmeaza vom reveni, fie eu fie A fie… cu o noua cronica. Avem deja o lista intreaga de concerte, fiecare cu preferintele lui. Singura conditie e sa ajungem la ele.