Interviu cu Alice Francis (română & engleză)

Alice Francis readuce ritmurile electro-swing la Timişoara duminică seara, unul din concertele interesante organizate de Ziua Timişoarei 2014. Va fi al doilea concert susţinut de Alice şi colegii ei de trupă aici.

Povestea lui Alice, atât din punct de vedere personal cât şi muzical, e una aparte. S-a născut la Timişoara, tatăl ei e din Tanzania, pe când avea 5 ani familia ei s-a mutat în Germania unde a locuit până în urmă cu câţiva ani. După anii 2000, mama ei a cumpărat şi restaurat vechiul castel al familiei Nikolici din Rudna, acolo unde Alice îşi petrece timpul atunci când nu e prin turnee sau în studiourile din Germania.

În ceea ce priveşte latura muzicală, Alice a cucerit scenele din Germania şi apoi din întreaga Europă după ce a lansat în 2012 albumul de debut “St. James Ballroom” un melanj de jazzm, swingm charleston plus o doza potrivită de electro. Mai multe… în răspunsurile de mai jos pe care Alice a avut amabilitatea să mi le ofere.

Linkuri utile pentru cei mai curioşi: www.facebook.com/alicefrancismusic, alicefrancis.com

Şi programul Ziua Timişoarei 2014.

1. Hello, Alice! Mai întâi de toate, te rog să-mi spui câteva lucruri despre voi, cine face parte din trupa Alice Francis?
Alice Francis sunt: o româncă ce trăieşte în anii 1920, un german din viitor pe numele lui Dl. Goldielocks și un domn, Sir Chul-Min Yoo, din Coreea. Suntem o trupa din secolul 21 care îşi propune să recupereze, să readucă în actualitate muzică și stiluri de viață din Epoca Jazz-ului din “Golden Times”. Foarte vintage și (în acelaşi timp) foarte futurist!

2. Cum ai început să faci muzică, și mai ales ce te-a făcut să alegi și să te “dedici” muzicii anilor ’20, așa-numita perioadă, Golden Twenties, Happy Twenties, Les Années Folles sau Goldene Zwanziger?
“Dedicare”, “angajament” sună ca o constrângere, ceea ce nu este cazul. Totul s-a dezvoltat, a plecat, mai mult de la o dorinţă interioară de a ne exprima pe noi înşine. Am început cu mult timp în urmă atunci când nu era deloc clar că vom avea vreodată ceva de a face cu anii 1920. Am cunoscut un tip pe nume Johann Niegl, mi-a “arătat” beat-urile lui lui și am început un jamm-session pe ritmurile acelea. Era un melanj de Hip Hop cu sample-uri vechi şi peste toate astea versurile mele jazzy cu nuanţe de swing. Lui Goldielocks i-a plăcut foarte tare ce a auzea, şi a venit imediat cu 1000 de idei și a început lucreze la partea de prodcuţie adăugând propria amprentă futuristică şi sentimentală. Mai târziu l-am rugat pe Sir Chul-Min să ni se alăture și să se ocupe de partea de backing vocals.

Doar în urmă cu nu foarte mult timp am descoperit că multe alte trupe au început să facă o muzică apropiată de a noastră, cu influenţe similare, exact în perioada în care am început şi noi, de exemplu Electroswing. Asta înseamnă, cred, că se apropia “timpul” lui, era în aer şi l-am simțit şi noi. În plus, întotdeauna mi-au plăcut lucrurile vintage, antichităţile și Josephine Baker. Am fost, de asemenea, influenţată foarte mult de mama mea, care este nebună după tot ce înseamnă vintage.

3. Muzica voastră a fost catalogată şi încadrată în foarte multe genuri, de la Pop la Jazz Hop, Neo-Electro-Swing, chiar iar tu o numeşti undeva Neo-Charleston. Sunt aceste clasificări importante pentru tine, pentru voi?
Nu, nu îmi pasă cum i se spune.

4. Care sunt trupele sau artistii care v-au influențat cel mai mult? Sau de a căror muzică te simţi cel mai aproape?
Avem influenţe din direcţii foarte diferite şi în aceeaşi măsură suntem o echipă cu personalităţi foarte diferite. Mie imi place muzica Jazz, Swing, Rag Time, Charleston, Gipsy Jazz și ador Hip Hop-ul şi Rap-ul. Obişnuiam să ascult Public Enemy și Eartha Kitt. Îi iubesc pe Ella Fitzgerald, Django Reinhardt dar şi pe Eminem sau Erykah Badu. Eroii lui Goldie sunt Keziah Jones și cântăreți de soul. Chul-min, care cântă foarte “soulfull” ascultă Stevie Wonder, Hip Hop și Jazz. Îl avem de asemenea pe Niegl Bros in echipa noastra de producţie care vine din zona Hip Hop și avem un profesor de Jazz, Waldemar Parra, din Chile. Aşa că, rezultatul este un potpurri plin de culoare.

5. Te-ai născut în Timișoara, ai trăit în Germania și tatăl tău este din Tanzania, în ce loc te regăseşti cel mai bine? Unde te simți acasă?
Mă simt cel mai mult acasă acolo unde se află cei pe care îi iubesc şi unde natura e foarte aproape. S-a întâmplat că familia mea să se mute înapoi la Timișoara într-un sat mic în mijlocul nicăieriului – un castel vechi, care e înconjurat de o mulțime de animale. Imi place acolo.

6. Știu că acum petreci destul de mult timp la Castelul Rudna, un conac vechi pe care părinţii tăi l-au refăcut aproape în întregime la începutul anilor 2000. Cum a fost să te întorci în România, care sunt cele mai importante diferențe între Germania și România.
A fost cu adevărat o plăcere să mă întorc! Mi-au revenit în minte toate amintirile din copilărie, magazinele goale, cozile lungi, câteva mașini şi mai multe căruţe trase de cai …

România s-a dezvoltat enorm în direcţia occidentalizării comparativ cu acum 10 ani. Dar, din fericire satul mic în care locuim a rămas oarecum neschimbat. Nu sunt mall-uri, nu există magazine mari, mâncăm ceea ce avem în grădină sau la fermă … este o viață simplă, puţin luxoasă. Întrucât călătoresc foarte mult în cele mai mari hoteluri de 5 stele, sunt aşteptată de limuzine pretenţioase şi mânânc în restaurante extravagante, apreciez foarte mult faptul că la Rudna viaţa e atât de simplă – atât de REALĂ! Acolo simt care sunt lucrurile importante pentru mine în viaţă: familia mea! Nu sunt distrasă de tot felul de lucruri sofisticate aşa că pot simţi cu adevărat energia, căldura și dragostea care le oferă. Lucrăm împreună la fermă, mănâncă împreună, ne relaxăm împreună. Chiar și lucruri mici, cum ar fi să faci un duş sau să cumperi ceva pentru fermă trebuie să fie planificate. Nu poţi să mergi până la colţ la magazin, sau să sari în duş de 3 ori pe zi sau să porneşti sistemul de încălzire. Apa este prețioasă, lemnul este rar iar magazinele sunt departe. În plus, cred că omenirea este trădată de industrie și animalele sunt exploatate pentru ca unii să se îmbogăţească.

Deci, vom încerca să fim economi şi să ne descurcăm cu ceea ce avem. Îi duc întotdeauna pe prietenii mei acolo şi îi încurajez pe oameni să aibă asemenea experienţe. Acestea pot aduce la suprafaţă eul tău interior, te ajută să te descoperi!

7. Cum a fost experiența primelor concerte în România, anul trecut la Cluj, București și Timișoara?
Am fost prea entuziasmată, așa că nu îmi amintesc cu adevărat prea multe. Nici nu vorbeam chiar corect română. Dar sunt foarte bucuroasă că în sfârşit am avut prilejul să fac un turneu în România, unul din visurile mele dintotdeauna.

8. Ce înseamnă muzica pentru tine: un spațiu de evadare, un loc în care te defineşti?
Muzica este alter ego-ul meu – mereu cu un pas înainte! Uneori o piesă apare aşa pur şi simplu, după care mă gândesc, da, omule! Piesa asta chiar al naibii de adevărată!

Muzica este adăpostul meu – mă simt mizerabil și apoi mă duc la repetiție – dintr-o dată mă simt mai bine.

Muzica este profesia mea – uneori, chiar nu îmi vine să cred că visul meu a devenit realitate.

9. Ce faci atunci când nu cânţi, ce alte hobby-uri și ocupații ai?
Îmi place să îmi fac singură costumele de scena, întâi le desenez apoi le cos. Fac tot felul de creații – uneori ies groaznic, dar cele pe care le şi port pe scenă sunt acceptabile, sper :)! Îmi place să desenez fețe și detalii, cum ar fi părți ale corpului uman. Dansez foarte mult: îmi place să dau drumul la muzică la maxim în livingroom și apoi îmi fac de cap nebuneşte. Am acolo un perete cu oglindă, ceea ce face lucrurile de două ori mai distractive. Împreună cu Goldie joc ping-pong și facem wakeboarding – atunci când avem timp călătorim de-a lungul Atlanticului, în Franța sau Spania și pur şi simplu ne oprim pentru câteva zile acolo unde ne place câte ceva – facem surfing, ne relaxăm şi descoperim frumuseţile naturii.

În ultima vreme am început să colecţionez radiouri vechi și Kimono-uri de epocă.

10. În viaţă, care sunt cele mai importante lucruri pentru tine?
Familia, libertatea, loialitatea.

11. Vei reveni la Timisoara cu un concert pe 3 august, de Ziua Timişoarei, la ce ar trebui să ne așteptăm, ce ne pregătiţi?
O tânără româncă de culoare, o apariţie din anii ’20, într-o ţinută cît se poate de flappy, dansând nebuneşte, un tip blond cu dreaduri lovind ca un nebun un instrument ciudat şi un coreean modest care va cânta (pe) mai multe voci în acelaşi timp.

12. Pentru final, ai un mesaj pentru fanii de electro-neo-charleston din România?
Am un mesaj pentru toată lumea: Rupeţi lanţurile şi hai să fim… Flappy!

**************************

1. Hallo, Alice! First of all, please tell me a few things about you, who is Alice Francis?
Hi Razvan, thank you for the interview 🙂
Alice Francis is a Romanian girl living in the 2020ies, a German guy from the future called Mr. Goldielocks and a gentleman, Sir Chul-Min Yoo, from Korea. We are a band from the 21st century catching up with music and life styles from the Jazz Era and the “Golden Times”. Very vintage and very futuristic!

2. How did you start to make music, and especially what made you choose and “commit” to the ’20ies music, the so called, Golden Twenties, Happy Twenties, Les Années Folles or Goldene Zwanziger?
“Commited” sounds like a constraint which is not the case. It developed more out of an inner wish to express ourselves. We started a long time ago where it wasnʼt clear that it even had something to do with the 1920ies. I met a guy named Johann Niegl, he showed me his beats and I started jamming to them. It was a mixture between Hip Hop with old samples and on top my jazzy, swinging lines. When Goldielocks heard it, he loved it, had 1000 ideas and started producing by adding his own futuristic and soulful touch. Later we asked Sir Chul-Min to join us and sing backing vocals.

Only not long ago we discovered that many other bands started similar music with similar infuences by the time we started, for example Electroswing. So I guess, it was the time for it, it was in the air and we felt that too. On top, I always loved vintage, antique stuff and Josephine Baker. I was also influenced a lot by my mother who is crazy about vintage.

3. Your music has been classified and approached to many genres – from Pop, Jazz Hop, Neo-Electro-swing, Swing, and you call it somehow Neo- Charleston. Are these classifications improtant for you?
No, I donʼt care how you call it.

4. Which are the bands or artists that have influenced you the most? Or to whose music do you feel close?
We are influenced by many different directions as we are a team of many different people. I love Jazz, Swing, Rag Time, Charleston, Gipsy Jazz and I adore Hip Hop and Rap. I used to listen to Public Enemy and Eartha Kitt. I love Ella Fitzgerald, Django Reinhardt and also Eminem or Erykah Badu. Goldieʼs Heroes are Keziah Jones and Soul singers. Chul-Min, who sings very soulfull listens to Stevie Wonder, Hip Hop and Jazz. We also have the Niegl Bros in our producing team who come from Hip Hop and we have a Jazzprofessor, Waldemar Parra, from Chile. So the result is a colorful Potpourri.

5. You were born in Timisoara, you have lived in Germany and your father is from Tanzania, where do you find yourself the most? Where do you feel at home?
I feel very much at home where my beloved are and where there is a lot of nature. It happened that my family moved back to Timişoara in a small village in the middle of nowhere -in an old castel surrounded by a lot of animals. I love it there.

6. I know that now you spend a lot of time at Castle Rudna -an old mansion that your parents have almost rebuild in the early 2000’s. How did it feel to return to Romania, what are the most important differences between Germany and Romania?
It felt really good to go back! All the memories from my childhood popped up in my mind, empty shops, long cues, few cars more horse-drawn carriages… Romania has done a hugh development in westernizing itself compared to 10 years ago. But fortunately that small village weʼre living in stood kind of still. No malls, no big shops, we eat what we have in the garden or on the farm… it is a simple life with few luxury. As I am traveling a lot and live in the biggest 5-stars hotels, get picked up by fancy cars and eat in fancy restaurants I appreciate so much that the life in Rudna is so simple – so REAL! I feel what the important things in my life are: my family! I am not distracted by all fancy stuff so I really feel the energy, warmth and love they give. We work together on the farm, eat together, relax together. Even small things like showering or getting something for the farm needs to be planed. You donʼt go around the corner into a shopping mall, just jump into the shower like 3 times a day or turn on the heater. Water is precious, wood is rare and malls are far away. Plus, I think mankind is betrayed by industry and animals are exploited for prosperity.
So, we try to be economical and get along with what we have. I always bring my friends there and try to encourage people to have such experiences. They can bring out the inner you!

7. How was the experience of your first concerts in Romania (in Cluj, Bucharest and Timisoara)?
I was too excited so I donʼt really remember. I couldnʼt even speak proper Romanian. But I am so glad that I finaly got to tour in Romania that has always been a dream of mine.

8. What does music mean to you? A space to escape, a place where you define yourself?
Music is my alter ego – always one step in advance! Sometimes a song just comes out like that and then I think‚ yeah man! That is so damn true!ʼ

Music is my shelter – I feel miserable and then I go to rehearsal – suddenly I feel
better.

Music is my profession – I sometimes canʼt believe that my dream came true.

9. What are you doing when you’re not singing, what other hobbies do you have?
I love to make my stage outfits, I draw them then I sew them. I make different creations – sometimes they are aweful, but the ones I finally wear on stage are acceptable I hope 🙂 I like drawing faces and details like human body parts. I dance a lot: I love to turn on the stereo to the max and then totally freak out in my living room. I have a mirrow wall there, and so it is double fun. Goldie and me play ping pong and we do wake boarding – when we have time we travel along the Atlantic in France or Spain and just stop where we please for a few days – surfing, chilling and discovering beautiful nature.
I collect old radios and vintage Kimonos recently.

10.What are the most important things for you in life?
Family, freedom, loyalty.

11.You come back to Timisoara for a concert on August 3rd, for ‘Ziua Timisoarei’, what can we expect, what do you prepare the fans for?
A black Romanian girl from the 20ies encased in flappy fringes dancing like crazy, a blond guy with Dreadlocks hitting a weird instument like loco and a modest Korean guy singing many voices at the same time.

12.For the last line: Do you have a message for the fans of Electro-Neo-Charleston from Romania?
I have a message for everybody: Blast the chains and let’s get flappy!