Interviu cu Radu Pieloiu – Sebastian Spanache Trio

May 4, 2014   /   byCitadinul  / Categories :  Interviuri

Sebastian Spanache Trio a lansat în urmă cu puţin timp albumul A Pasha’s Abstinence, primul material conceptual al trupei. După lansarea ce a avut loc la Timişoara printr-un “concert silent” pe Podul Eiffel, trupa a plecat prin ţară unde a susţinut o serie de concerte.

GRI_6693v2_online

În zilele care urmează va continua mini-turneul de promovare a albumului, turneu care va ajunge la Tîrgu Mureş. Cluj, Sibiu şi Baia Mare.

Pentru a prefaţa această a doua seriw de concerte vă propun un interviu cu Radu Pieloiu, bateristul trupei.

1. Cum a luat naştere proiectul Sebastian Spanache Trio, cum v-aţi cunoscut şi cum aţi început să colaboraţi în această formulă: Radu Pieloiu, Csaba Sánta, Sebastian Spanache?

Trio-ul acesta este o “metamorfoză” venită din sextetul în care activam toți 3 prin 2010. Ne cunoaștem de foarte multă vreme, de dinainte să cântăm împreună chiar. O parte din noi am fost colegi de școală. Ce este foarte sănătos la acest proiect este faptul că suntem prieteni înainte de toate.

2. Spune-ne, te rog câte ceva despre “A Pasha’s Abstinence”, ce se află în spatele conceptului? Cu ce vine nou sau diferit acest material faţă de Humanized, albumul vostru de debut?

Albumul “A Pasha’s Abstinence” este primul nostru album “conceptual”, în care ne-am propus să introducem o temă, o anumită abordare, cu care am încercat să surprindem atmosfera grea și plină de substrat a muzicii tradiționale otomane. Chiar am vorbit cu cineva despre diferența dintre cele doua albume, la ultimul concert de la București, iar răspunsul a ieșit în felul următor: Numele “A Pasha’s Abstinence” a venit înainte, “HUMANIZED” a venit după.

Ambele albume se pot asculta pe siteul nostru sau pe sebastianspanachetrio.bandcamp.com

3. Ce ne poţi spune despre colaborările de pe album?

Putem vorbi o grămadă despre asta! Ne-am bucurat enorm când cei 4 invitați + cvartetul de coarde ne-au acceptat propunerea și ne-am bucurat și mai tare când am înregistrat și ne-am dat seama că sună și mai bine decât ne așteptam!

Cu Joanna (vocals on SixtyFive) ne-am cunoscut anul trecut la Festivalul Johnny Răducanu, Brăila, și am ținut legătura. La fel și cu Alex Simu, (clarinet on Meditation) care a fost în juriu, deși, mai neoficial ne cunoșteam de dinainte.

De George Dumitriu (guitar on Smoke and Mirrors) știam mai mult de pe net, videouri de pe youtube etc, până-n momentul în care l-am contactat, deși cred că cu colegii mei de trio se cunoștea de dinainte. Iar Berti Barbera (percussion on A Pasha’s Abstinence) a venit în ultimul moment, cand noi deja terminasem de înregistrat iar materialul era deja în “mix” și a fost exact ce am avut nevoie!

4. Cum v-a venit ideea lansării albumului printr-un “silent concert”, o premieră în România? Cum aţi ales locaţia, Podul Eiffel din Timişoara?

Hehe, idea a venit la o discuție de producție cu Norbert Tako (Plai), cel care a și organizat acest eveniment. Cred ca ne-am întâlnit într-o zi de luni când cei de la Snarky Puppy au lansat acele videouri cu sistem “silent” și, mai în glumă, am zis că ar fi fain un asemenea concert, iar Norbert e genul care nu zice “NU” prima oară. Plecând de la asta, am dezvoltat și a ieșit acest eveniment de care ne-am bucurat enorm. Sincer, Podul Eiffel a fost o locație secundară, nu vreau să spun care era cea principală, ca să nu eclipseze podul pe care am cântat 😀 .

5. Cum a fost concertul de lansare, cum au fost primele concerte din cadrul “turneului” de lansare? Pe viitor vă gândiţi la alte evenimente speciale, în genul “silent” sau în spaţii/locaţii inedite?

În primul rând, a fost SOLD OUT :)…

Am primit feedback foarte bun din partea spectatorilor, prietenilor și a celor care au venit, în general. Am primit și critici (constructive), ceea ce e bine. Acest concert în căști a fost o chestie inedită și pentru noi. La un momentdat în timpul concertului, mă uitam prin public și majoritatea spectatorilor erau cu ochii închiși și mi se părea că există o atmosferă ciudată “în aer”, mi se părea că ori ceva e foarte bine, ori ceva e foarte rău! Dar se pare că s-a dovedit a fi spre bine 🙂 .

Cele 6 concerte de până acum au fost foarte faine, am cântat în locuri faine, în unele mai cântasem, în altele vrem să mai cântam!

Fixați-vă data de 18 mai în calendar, revenim cu un event inedit, în Timișoara. De data aceasta, ineditul va fi pentru noi :). Detalii foarte curând.

6. Care crezi că e spaţiul cel mai potrivit pentru muzica de jazz, studioul sau scena de concert? Voi unde vă simţiţi mai bine?

Cred că există 4 locuri în care trebuie să-ți petreci timpul ca muzician (nu doar de jazz).

1. Sala de studiu; 2. Sala de repetiții; 3. Scena de concert; 4. Studioul de înregistrări.

Nu neapărat în această ordine. Consider că fiecare dintre aceste experiențe te ajută să fi “complet”, fiecare situație fiind atât de diferită. Noi ne simțim la fel de bine în oricare din cele 4 situații.

7. Ştiu că eşti implicat în mai multe proiecte muzicale (Thy Veils, Brum, Beat Bang) aparent diferite, spune-mi te rog mai multe despre ele.

Merge cam același răspuns ca cel de dinainte. Sunt proiecte foarte diferite din punct de vedere muzical deși cele 3 proiecte pomenite sunt din categoria “muzică electronică”. Sunt implicat și în alt proiect în care cântăm muzică compusă pentru piese de teatru iar acum câteva zile am început repetițiile pentru un alt proiect, o piesă de teatru ce va avea premiera la Teatrul Național Timișoara la sfârșitul lunii iunie.

Ascultasem un interviu cu Mark Guiliana mai demult (una dintre influențele mele principale când vine vorba de tobe) și la această întrebare el a răspuns: “first of all, it’s a survival technique”.

Eu m-am dus mai departe cu acest răspuns și consider că artistul, cu cât experimentează mai mult cu atât își lărgește orizontul și are nevoie de această abordare pentru a supraviețui din punct de vedere artistic. Îmi place să mă pun în situații noi, în care nu cunosc drumul și nu-i cunosc finalitatea de dinainte de a mă apuca de acel proiect.

8. Cum te-ai apropiat de muzică, ce înseamnă muzica pentru tine? 

“Muzica e viața mea” :D. Și vorbesc serios…

Programul meu zilnic e (aproximativ) în felul următor. 3/4 ore de studiu urmate de 3/4 ore de repetiții cu diferite proiecte. Plus concerte, probe de sunet și altele, în anumite zile. Deci, îmi cam ocupă tot timpul. Fac asta fulltime, nu am “job”.

Am început muzica de mic, în școală, datorită părinților mei. Când am terminat Facultatea de Muzică, m-am decis s-o iau pe drumul meu.

9. Dacă n-ai face muzică, cu ce te-ai ocupa? Ori altfel spus, ce alte hobby-uri şi pasiuni ai?

E foarte greu de răspuns la această întrebare. Probabil că aș fi fost cu totul alt om și acest interviu nu ar fi existat :). Nu prea mai am timp de hobby-uri si alte activități. Dar, o activitate de grup a trioului este tenisul de masă, evident, când avem timp și suntem acasă.

Pe viitor, mă gândesc să-mi cumpăr un Pick-Up și să colecționez muzică pe vinil. Am început să primesc discuri de vinil și n-am pe ce să le ascult! 🙂

10. Urmează o serie de noi concerte pentru Sebastian Spanache Trio in acest început de mai, ce alte planuri aveţi pentru 2014? Ce planuri de viitor aveţi.

Da, urmează ultimele concerte din cadrul turneului de promovare a noului album, “A Pasha’s Abstinence”. 6 Mai – Tg Mureș, 7 Mai – Cluj, 8 Mai – Sibiu, 9 Mai – Baia Mare. În data de 18 Mai va fi acel concert în Timișoara de care vă spuneam mai sus. Posibil ca în iunie să mergem din nou la București, posibil câteva festivaluri pe perioada verii. În toamnă, avem programat turneul european de promovare a acestui album, cu concerte în cluburi foarte importante pentru scena de jazz europeană. Austria, Polonia, Ungaria, Germania și alte tări vor fi incluse în acest turneu.

În articolul dedicat noului album Sebastian Spanache Trio sunt disponibile şi alte detalii. Piesa pe care o puteţi asculta mai sus, Red, se regăseşte pe albumul Humanized.

Nu voi dezlega misterul “locaţiei principale” şi pentru că probabil, de ce nu, la un moment dat chiar va avea loc un concert Sebastian Spanache Trio acolo. Mie oricum mi-a plăcut foarte tare ideea cu Podul Eiffel, un obiectiv pe care ar trebui să îl promovăm mai bine., chiar dacă nu e la fel de spectaculos ca şi La Tour, din Paris şi chiar dacă legătura asta e mai degrabă un mit urban decât o certitudine istorică.

4 comments

Leave a reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Toti pentru POLI #incepe

Fundaţia Calea Victoriei

Abonare

Titlul articolului direct în mail

#nuinseamnanu

ASU POLI Centrul de Copii si Juniori