Jurnal de Social Media Summit #15

Social Media Summit e prima serie de întâlniri din România dedicată strategiilor de marketing prin social media şi celor mai importanţi oameni care activează în domeniu. Evenimentul e organizat de revista Biz iar Howard Johnson Grand Plaza Hotel din Bucureşti a fost locul de desfăşurare pentru cel de-al 15-lea episod Social Media Summit.

Social Media Summit 2014, a treia ediţie din Bucureşti a fost prima la care am participat. Gazda evenimentului, Marta Uşurelu, redactor-şef Biz, a moderat şi introdus intervenţiile celor 12 invitaţi. În cele ce urmează, propun un succint “jurnal” de Social Media Summit. Nu intru în prea multe detalii dar sper ca cei care nu au putut fi acolo să îşi poată  face o idee despre ce s-a discutat.

Timişoara, Cluj, Iaşi, Sibiu, Bucureşti sunt oraşele în care au fost organizate, începând cu acum 5 ani, ediţii Social Media Summit. În deschiderea întâlnirii de astăzi, Marta Uşurelu a punctat evoluţia percepţiei fenomenului, deschiderea care există astăzi din partea potenţialilor parteneri, importanţa pe care o au blogurile de nişă şi mai ales faptul că bloggerii trebuie să se profesionalizeze şi să devină din simpli agenţi de marketing în ambasadori de brand şi consultanţi.

Pentru o mai bună relaţie agenţii/clienţi – bloggeri ar fi nevoie înainte de toate ca cele două părţi să se cunoască mai bine, proiecte pe termen lung, cu reacţii rapide, aşteptări realiste şi urmărirea rezultatelor din partea primilor şi o mai bună integrare a mesajului, o personalizare a acestuia, o încercare de a oferi ceva diferit.

Prima Conferinţă, aşa cum au fost intitulate cele trei reprize, cu titlul Tendinţe în Blogging, a fost deschisă, cu mult entuziasm şi multă energie pozitivă, de Florin Grozea (floringrozea.com) care a vorbit despre importanţa blogului în cariera unui artist.

Pentru Florin online-ul, blogging-ul a însemnat prieteni noi, fani noi, afaceri noi şi mai mult de atât, a fost o revelaţie. Dacă muzica te prezintă în faţa publicului dintr-o perspectivă unidimensională, blogul te ajută să te dezvolţi, le dă celor din jur ocazia să te cunoască mai bine, să vadă omul din afara scenei. Practic blogul oferă artistului o oportunitate excelentă de a construi un brand personal care să depăşească zona muzicală şi oferă profunzime percepţiei pe care o are publicul despre el

(Şi) datorită blogului personal “brunetul de la Hi-Q” e astăzi antreprenor online, speaker, scriitor şi a lansat de curând o agenţie ce se va ocupa de strategia în online a unor artişti şi trupe.

Adela Părvu (adelaparvu.com) a vorbit despre nişe la modul simpatic, aşa cum sunt ele valorizate în domeniul ei, amenajările interioare. După mulţi ani de jurnalism şi de activitate pe bloguri dedicate acestui segment, într-o anumită conjunctură a renunţat la viaţa “corporatistă” si a plecat la drum cu propriul proiect. De ce? Pentru că ştie exact ce face, e profesionistă, şi pentru că acum o poate face în termenii pe care îi alege ea.

Adela Pârvu îşi propune, şi ii reuşeşte foarte bine, să îi facă pe oameni să viseze şi să trăiască frumosul. O zi din viaţa ei înseamnă întâlniri, vizita unor ateliere, socializare. Şi pentru că toţi avem şi facturi de plătit, monetizarea în cazul Adelei vine mai degrabă din afara blogului, din articole publicate, din texte redactate pentru diferite materiale, din consultanţă şi din organizare de evenimente.

Dan Dragomir (computerblog.ro) e unul din veteranii online-ului românesc, de “formaţie” jurnalist, “reprofilat” blogger, activează în online din 1999, când şi-a făcut primul site.

Pentru că avea avea ca temă blogurile de nişă, Dan a explicat simplu starea de fapt, anume, că un blog de nişă e mult mai uşor de monetizat decât unul generalist, mai mult, situaţia din online nu face decât să respecte situaţia din print, adică o segmentare ca urmare a “specializării” consumatorilor care caută astfel interlocutori “profesionişti”.

Succesul unui blog de nişă implică multă muncă, pasiune, documnetare, evaluare şi autoevaluare, cu atât mai mult cu cât piaţa e una extrem de dură.

Cristian China-Birta (chinezu.eu) a vorbit despre proiectul Kooperativa.ro care înseamnă tocmai bloguri de nişă, dar şi despre Blogal Initiative sau despre Brandu’ lu’ Chinezu. Bloguri de nişă, bloguri de brand personal şi structura asociativă e practic povestea noului său proiect Kooperativa.

A mai vorbit despre decalogul beneficiilor pe care le au bloggerii implicaţi în campanii, dar şi de cele 6 puncte pe care trebuie să le aibă în vedere companiile atunci când iau în calcul implicarea în online. Dincolo de strategie, de alegerea potrivită a celor implicaţi, mai e nevoie de o analiză judicioasă a rezultatelor şi mai ales de continuitate sau de o valorificare ulterioară a campaniei.

Chinezu a atras atenţia şi asupra faptului că nu orice tip de campanie sau de produs poate fi promovat cu rezultate excelente pe reţele sociale (facebook în discuţia de azi) dar şi că “blogul de nişă” înseamnă specializare, înseamnă informaţie de calitate pe care creatorul de conţinut e dator să o ofere.

După ce a amintit câteva din campaniile mari Blogal Initiative (Farmec, Eco Rom, Recolamp, Danone etc) Chinezu a încheiat spunând că experienţa Brandu’ lu’ Chinezu e şi a fost una deosebită şi că se bucură că a avut ocazia să “fure” câte ceva de la toţi oamenii faini pe care i-a avut ca invitaţi.

Dana Păun (thecolorstalker.com) are un blog de “sub-nişă” – fotografie streetstyle. A început din pasiune, dar a ajuns să investească din ce în ce mai mult timp, energie şi bani, în aparate foto şi în călătoriile prin lume, în căutare de subiecte. Nişa e de asemenea una aglomerată, astfel încât profesionalismul e obligatoriu.

Şi ea a pus accentul pe importanţa participării la evenimente, pe networking dar şi pe consecvenţă, pe curajul de a merge mai departe în ciuda dificultăţilor, pe o strategie de monetizare pe termen lung.

 

Sesiunea a doua: Ce aşteptări au companiile de la Social Media a fost deschisă de Vali Petcu (zoso.ro).

Zoso a început prin a ne spune că de fapt nu prea avem cum să ştim câţi români au acces la internet pentru că logările din locaţii diferite, de pe alte IP-uri, ale aceluiaşi utilizator sunt de fapt contorizate ca fiind ale unor utilizatori diferiţi.

A vorbit apoi despre faptul că pe un site mare de ştiri apar aproximativ 100 de articole/zi şi că nu de puţine ori se viralizează tot felul de articole stupide care nu au la bază nici un fel de documentare dar care aduc adesea prejudicii de imagine brand-urilor. Şi asta se întâmplă şi din cauza nepăsării, dezinteresului, prostiei celor implicaţi ori a “bunăvoinţei” concurenţei.

Ceea ce încerca Zoso probabil să semnaleze e faptul că în astfel de situaţii, reprezentanţii brand-ului ar trebui să fie pe fază, să se documenteze şi eventual să facă o contracampanie. Aici ar fi fost extrem de interesantă o discuţie despre ce înseamnă în mod real branding intern în România de azi, dacă pune cineva cu adevărat preţ pe el. Nu de alta, dar nu poţi cere consumatorului mediu să se documenteze şi să verifice informaţiile. Adică tu poţi, dar…

Cătălin Dobre  (McCann Erikson) a propus un experiment interactiv, Social Media Extra Time, o pagină de discuţii pe care a lansat-o chiar dimineaţă.

Campaniile tradiţionale de promovare sunt astăzi doar punctul de plecare al unei dezvoltări offline, aşa cum o arată experienţa fenomenului Ghiţă Ciobanul. De fapt online-ul a jucat un rol important şi în alte campanii ale agenţiei, în special în cele din seria ROM autentic.

Dobre a mai spus că cel mai important lucru e să ai conţinut unic şi relevant şi să fii capabil să dezvolţi ulterior campania pe măsură ce aceasta o ia într-o direcţie sau alta (eu mă gândesc că mai şi gândeşti din start măcar câteva scenarii posibile).

Mugur Pătraşcu (iLeo) a vorbit despre Ce aşteaptă brandurile? Cuvântul cheie e pure magic, acel pure magic pe care Facebook l-a oferit până în 2013.

Situaţia s-a schimbat astăzi, dar nu atât de dramatic pe cât “se zice”. În esenţă, s-au modiFICAT doar criteriile de performanţă iar 2014 va fi un moment bun pentru evaluare şi autoevaluare. Un moment din care vor ieşi cu bine doar cei care o să fie capabili să iasă din mimetismul de care suferă online-ul românesc.

Se va vedea în ce măsură brand-urile (sau mai bine zis cei care se vor ocupa de SM) vor reuşi să ofere un mesaj care să susţină esenţa, identitatea brandului. Va fi foarte importantă o strategie de portofoliu, o strategie de social media, o strategie de conţinut.

Exista branduri şi produse pentru care social media, sau facebook, nu e spaţiul potrivit de promovare, dar asta nu înseamnă decât că e nevoie de o orientare spre un alt suport media. Sigur, în varianta ideală, un brand va reuşi să îşi adapteze mesajul şi imaginea pentru cât mai multe canale.

Anca Nuţă (UniCredit Tiriac Bank) şi-a început pezentarea cu un moment de mobilizare generală propunând asistenţei să se dezmorţească pe acordurile viralului Pharrell Williams – Happy – We Are From.

A urmat apoi o scurtă istorie a blogging-ului în care Anca a punctat nevoia de credibilitate şi de calitate, importanţa unui mesaj realist, credibil, nu gen tabloid. Pentru un brand/companie, e important să facă alegerile potrivite atunci când pregătesc o campanie pe bloguri, să ţină cont atât de vizibilitate, dar şi de credibilitate, de tipul de audienţă.

În ceea ce îi priveşte pe bloggeri, şi ceştia trebuie să îşi facă temele, şi să se informeze asupra brandului cu care vor să colaboreze, să vadă dacă se potrivesc cu valorile acestuia.

 

Ultima parte a Social Media Summit 2014 – Facebook Reloaded a fost deschisă de Cătălin Teniţă (TreeWorks).

Dincolo de o serie de cifre şi statistici (nu le redau aici le puteţi găsi într-un link de mai jos) dar care sunt descurajant de mici din perspectiva angajamentului utilizatorului mediu, se pare că algoritmii facebook au devenit mai prietenoşi de la începutul lui 2014. Oricum, reţinem ideea că cel mai important e să ai conţinut de calitate, că pozele merg cel mai bine şi mai ales că în 2014 “Copilaşul e noua pisică.” în sensul că indiferent de profilul paginii, pozele cu copii aduc cele mai multe like-uri şi share-uri.

Ar mai fi de spus că paginile din media au şi cele mai multe postări, dar şi cele mai bune interacţiuni, dar asta e oarecum firesc, ţinând cont de gradul mai mare de interactivitate al conţinutului.

Alex Negrea de la Spada a postat pe Marketing20.ro un nou E-book gratuit: Cele mai populare mesaje publicate pe paginile de Facebook din România în 2013, care include şi datele oferite de Cătălin Teniţă.

Din perspectiva lui, marea problemă în online-ul românesc e pe de o parte faptul că nu se crează conţinut adecvat, potrivit cu publicul ţintă şi reprezentativ pentru brand, iar pe de altă parte, faptul că se acordă prea puţină atenţie şi timp analizelor datelor pe care facebook le pune la dispoziţie în admin panel. De asemenea nu se experimentează, nu se pune accent pe cunoaşterea propriilor fani.

A vorbit la rândul lui de incompatibilitatea unor produse ori servicii cu ceea ce înseamnă facebook. Asta nu înseamnă că facebook nu vinde, ci că respectivul produs nu e interesant pentru consumatorii de facebook (în unele cazuri nici măcar în condiţiile în care lucrurile sunt făcute “ca la carte”).

Cristian Manafu (manafu.ro) a fost ultimul vorbitor. De la el am aflat că utilizatorul de facebook nu e prietenul tău (că doar nu te joci cu el, din contră, îi mai şi blochezi invitaţiile) că utilizatorul de facebook nu e idiot (în ciuda numeroaselor exemple care contrazic această afirmaţie) şi mai ales că pentru o bună comunicare cu utilizatorul de facebook e util să te porţi cu el ca şi cu nevasta-ta.

Asta înseamnă să îl surprinzi, să îi pregăteşti concursuri, să nu vorbeşti doar despre tine/brand, să îi propui conţinut în care nu îi vinzi nimic, ci doar îi oferi ceva (fie şi un moment de destindere), să fii întotdeauna acolo, să îţi respecţi angajamentele.

Manafu a mai spus şi că obsesia pentru numărul de like-uri, share-uri şi reacţii e mai degrabă o nevoie “emoţională” nejustificată şi că brand-urile ar trebui să pună în primul rând accentul pe conversie, pe ceea ce obţin cu ajutorul Social Media, nu pe nişte cifre generice, care până la urmă pot să nu însemne foarte mult în termeni de venit real obţinut.

 

Concluziile mele, la finalul unei zile de Social Media Summit,  ar fi acelea că 2014 se anunţă un an de redefinire a online-ului, că vom asista probabil la o profesionalizare, atât din partea companiilor, cât şi din partea creatorilor de conţinut implicaţi în campanii, ceea ce nu poate fi decât un lucru bun.

În ceea ce priveşte blogurile de nişă, vor continua să fie cea mai bună soluţie de a se implica în online pentru cei care au competenţe într-un domeniu sau altul.  Succesul lor depinde însă, dincolo de un conţinut ireproşabil, şi de implicarea în evenimente offline, de socializare şi networking.