Oraşele din acelaşi oraş

Ne-am mutat din nou, de data asta după doar doi ani. O mutare aşteptată, anticipată şi aproape perfect pregătită. Şi o mutare radicală (mă rog, aproape radicală, în sensul că încă nu am schimbat regiunea).

Ca să dezvolt, am ajuns în alt sector, după aproape 7 ani şi în altă zonă după vreo 5 ani în care ne-am mutat de la un capăt la celălalt al blocului.

Nu am plănuit să fie aşa, deşi luam în calcul să schimbăm zona, apartamentul în care ne-am mutat undeva în zona Iancului a apărut întâmplător, în urma unui anunţ pe facebook.

M-a bucurat varianta, îmi doream ca în perioada petrecută în Bucureşti să ajung să stau o perioadă şi în zona oraşului vechi. (Rămâne de văzut cât de des o să şi ies la plimbare spre Universitate pe Pache sau pe Ferdinand.)

Toate mutările astea, dar şi plimbările cotidiene prin oraş, de acasă până la birou m-au făcut să constat că Bucureştiul e un oraş cu o personalitate multiplă.

Ceea ce e valabil fireşte pentru orice oraş mare, veţi spune, şi chiar aşa e, însă raportat la oraşele de la noi, cazul Bucureştiului e cel mai spectaculos, prin dimensiune dar şi datorită modului în care a crescut târgul lui Bucur de-a lungul istoriei.

Sunt multe oraşele pe care le-am descoperit în acelaşi Bucureşti unele chiar foarte faine, altele mai puţin atractive.

Din diverse motive, azi mă voi referi la zonele în care am stat, întâi ca vizitator, începând cu anii 2009/2010.

Tineretului (Cantemir/Şincai)

Rămâne pe lista zonelor preferate, chiar dacă pe undeva e mai scumpă decât face. Parcul merită însă toţi banii, în ideea că poţi oricând ieşi seara la o plimbare, şi nu doar în weekend, împreună cu jumătate de Bucureşti.

La vremea respectivă oraşul mi se părea oricum extrem de agresiv, deşi cu experienţa de azi realizez că locaţia respectivă e una mai degrabă liniştită. Oricum, venit din Timişoara a fost una din zonele bune pentru adaptare.

Punctul central de interes e fără îndoială parcul, e la fel de adevărat că eşti aproape şi de centru. Lipseşte e drept un supermarket, dar pentru o parte din cumpărături e la îndemână un Mega Image iar pentru alta e Piaţa Norilor.

Am stat puţin şi de mult acolo aşa că nu ştiu ce noutăţi sunt în zonă. Dacă aşa ipotetic mă gândesc la un apartament în zonă e pentru parc şi atmosferă şi pentru că se poate dovedi o investiţie bună la o evenruală revânzare.

Ghencea – Drumul Taberei

O experienţă foarte tristă pentru mine, în special datorită apropierii de stadionul stelist. Din fericire au fost doar câteva luni acolo, luni în care până şi pisica a dat în depresie.

Extrem de aglomerat, oarecum izolată, chiar dacă tramvaiul 41, tramvaiul 1 şi câteva autobuze / trolee te pot duce spre oraş relativ rapid, distanţele sunt totuşi mari oricum ai lua-o.

Îmi amintesc că prima dată când am ajuns în intersecţia de la Bd Timişoara, pe la ora 17-18 mi s-a părut un furnicar de-a dreptul sufocant. Între timp am devenit imun.

Pentru cine nu are neaparat o problemă cu distanţele şi cu aglomeraţia, e o zonă de luat în calcul din perspectiva preţurilor mici dar şi pentru că ai relativ aproape tot ce iţi trebuie, de la centre comerciale, supermarket, piaţă, Parcul Moghioroş şi chiar mall-urile Plaza şi AFI. (+ că peste maxim 10 ani posibil să existe şi metrou)

                                                       (sursa foto)

Lujerului

Am stat aproape 6 ani la intrarea în Militari, în zona Lujerului, care e cumva zona de intâlnire, acolo la intersecţie şi pasaj, în care se face trecerea de la Politehnica spre Militari şi din Drumul Taberei spre Crângaşi. (Cum se vede şi în poza de mai sus cu blocul simbol ce marchează intrarea în Militari). edit: în ultimii doi ani am stat într-una din scările blocului din care e făcută poza.

În ciuda aparenţelor şi a legendelor urbane, e o zonă din care ajungi extrem de rapid oriunde, fie direct cu metroul fie cu tramvaiul 41, care te duce in 10 minute la metrou Crângaşi sau la Romexpo in maxim 25. Spre centru, ai şi varianta autobuz, cu 336 civilizat dependent e drept de aglomeraţia din trafic, dar până spre Universitate faci între 20-30 de minute.

Cora, Mega Image non-stop, Plaza România, AFI Cotroceni deschis în fiecare zi, pe lângă SIR ori pieţele Veteranilor sau Mogioroş acoperă toate nevoile pe care le poţi avea în ceea ce priveşte cumpărăturile mai mult sau mai puţin cotidiene.

Zona e la fel de aglomerată ca oricare alta, relativ verde, destul de gălăgioasă dacă stai spre bulevard, linistită însă pe străduţele adiacente. Poţi însă evada rapid în parcul Moghioroş, la Lacul Morii, în parcul Politehnicii, care nu e din păcate prea îngrijit dar şi spre Grădina Botanică, în Cişmigiu sau Herăstrău.

Nu e neapărat o zonă scumpă, dar.. în materie de imobiliare am aflat că dincolo de preţul pieţei există şi ocazii sau întâmplări care îl pot contrazice (şi în sus şi în jos, la preţ mă refer).

Ipotetic vorbind, în anumite condiţii, aş reveni acolo.

Iancului

Ca şi la ultimele mutări, principala condiţie a fost apropierea de metrou şi apoi variante de autobuz/tramvai. Condiţii pe care zona le acoperă destul de bine.

Deşi au trecut vreo două săptămâni, nu pot spune că m-am acomodat.

Da, la birou ajungem amândoi mai repede (dar nu cu foarte mult mai repede) zona pare relativ interesantă şi liniştită (chiar dacă Primăria de aici pare un pic sub cea de la Sectorul 6 la capitolul amenajări).

În rest, încă nu am găsit toate soluţiile pentru cumpărături, din păcate cred ca cel mai apropiat supermarket e cel din MegaMall. Există în schimb o grămadă de magazine micuţe, concept cu care va trebui să mă (re)obişnuiesc.

Lipsesc şi parcurile, Parcul Circului, Parcul Naţional ori Titan nu sunt neapărat departe… dar nu e ca şi cum ai putea ieşi la o plimbare jos în faţa blocului.

Voi avea mai multe de spus… în momentul în care ne vom îndrepta spre următoarea destinaţie.

Până atunci mai jos sunt alte câteva articole despre experienţa mea din Bucureşti, dar şi despre Timişoara.