Voluntariat si experiență profesională
Munca de voluntariat și asimilarea ei cu experiența profesională au în România un inamic istoric, ca să îi spun așa, zilele de muncă patriotică din vreme comunismului cu care e încă asociată în mentalul colectiv idea de voluntariat.
Nu e mai puțin adevărat că, pe de altă parte există, din păcate situații în care, deși legea o interzice, contractele de parteneriat sunt încheiate pentru a evita contracte civile (prestări servicii, cedare drepturi de autor etc) dezavantajând astfel ”voluntarul” prestator. Nu în ultimul rând, în realitate, legea și autoritățile nu încurajează și nu sprijină prea tare în promovarea voluntariatului în rândul tinerilor (și nu numai).
Cu toate acestea există Legea nr 195/2001, actualizată pe 30.07.2006 care oferă totuși un cadru legal pentru tot ce înseamnă voluntariat. Părerea mea e că nici în foma actuală nu e sufiicient cunoscută și pusă în valoare. Există însă o prevedere care îi lipsește și pe care un tânăr deputat, Mihai Sturzu o introduce într-o nouă variantă a legii ce ar urma să fie discutată în această toamnă. Este vorba de recunoașterea perioadei de voluntariat din timpul studiilor ca experiență profesională.
Eu sunt de părere că munca trebuie răsplătită, din respect pentru munca în sine, din respect pentru cel care o prestează, dar și pentru a încuraja profesionalismul (e drept, nu se rezumă totul la bani). Cu toate acestea, un student are foarte mult de câștigat dacă face voluntariat în domeniul lui. Se lămurește că e într-adevăr potrivit pentru ceea ce ar urma să facă și mai ales obține o experiență pe care o poate valorifica mai târziu, ceea ce zic eu, e mai important decât banii pe care i-ar fi putut face în timpul respectiv prestând joburi irelevante pentru viitorul lui profesional.
Există câteva domenii pentru care o astfel de prevedere ar fi mai mult decât interesantă, începând cu tot ce ține de jurnalism și comunicare, facultățile de asistență socială, până la medicină (unde avem și exemplul SMURD, care dintr-o inițiativă ce funcționa pe bază de voluntariat, a devenit astăzi serviciu de Stat) umană sau veterinară (că tot e în discuție problema câinilor) sau economie, marketing…
Dincolo de latura socială, sau de culoarea politică a celor care încurajează Legea Voluntariatului (la drept vorbind între politicienii din România există mai degrabă afinității bazate pe interese proprii decât diferențe ideologice) modificarea prevederilor legii în sensul recunoașterii voluntariatului ca experiență profesională nu ar face decât să încurajeze inițiativele și munca în sine, exact ceea ce ne cam lipsește.
Nu am văzut propunerea de lege inițiată de Mihai Sturzu (component al trupei Hi-Q) așa că nu mă pot pronunța mai mult de atât. E însă, de apreciat implicarea lui și inițiativa în sine.
Vorbind de voluntariat în România nu putem să nu amintim de campania Let’s Do it Romania care a ajuns deja la ediția a patra, sau de recent încheiatul festival PLAI.
Sigur, e nevoie de o schimbare generală a mentalității românilor cu privire la tot ceea ce înseamnă voluntariat, dar e poat și mai important ca cei tineri să fie încurajați în această direcție, iar echivalarea periaodei de voluntariat cu experința profesională e un pas în acest sens.
