Seară de gătit cu prietenii
Mi-am amintit săptămânile trecute de una din cele mai faine modalităţi de socializare, aşa în cerc restrâns şi select(at) – o seară de gătit între prieteni.
Să mă explic: se dă un număr de prieteni, se alege o zi, o locaţie şi câte un “responsabil”. În următoarele săptămâni urmează ca fiecare să îşi etaleze talentele, mai mult sau mai puţin surprinzătoare şi ascunse, de maestru bucătar (nu zic Chef, că e inflaţie de ei pe la televizor).
Sigur, e o excelentă ocazie de a-ţi surprinde iubita sau iubitul cu cine ştie ce ghiduşie deosebită, dar până la urmă nu despre asta e vorba. E suficient să faci şi macaroane cu brânză important e că le faci tu pentru prieteni.
Cred că sunt aproape 10 ani de când am făcut o serie foarte faină de seri de gătit împreună cu mai mulţi prieteni (cred că la un moment dat am fost chiar şi 14). Timp de vreo trei sau patru luni în fiecare miercuri unul dintre noi trecea la cuţit, aragaz şi/sau cuptor.
Nu mai ştiu exact cine ce a făcut, la drept vorbind nici ce am gătit eu nu îmi amintesc (ceva cartofi la cuptor înveliţi individual în staniol, cu unt, si evident carne on the side). Oricum, asta contează mai puţin, sunt convins că toţi am rămas mai ales cu amintirea plăcută a atmosferei şi a ideii în sine.
Serile astea sunt mai greu de organizat atunci când ai un program complicat, când nu stai chiar în aceeşi zonă, ori când ai copii. Dar poate că “impedimentele” le dau chiar un farmec în plus.
Deşi noi eram destul de mulţi şi asta făcea lucrurile mai interesante, e la fel de adevărat că o seară de gătit cu prietenii se poate face şi în formule mai restrânse, importantă e ideea şi continuitatea.
Amintindu-mi de serile de gătit, dincolo de un pic de nostalgie, mă gândeam că poate ideea va insipra pe cineva.
(Eu unul chiar am început să fac nişte socoteli)
P.S. Poza e a Teodorei iar ea se ocupă cu www.teoskitchen.ro
