Bucureşti 2021 ? Cea mai nefericită alegere.

Alegerea Bucureştiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 ar fi pentru România cea mai nefericită alegere. Asta nu pentru că proiectul Bucureşti 2021 nu ar fi unul cât se poate de consistent, cu programe bine concepute de ArCuB, cu proiecte şi activităţi care pun în valoare oraşul.

Nu, pur şi simplu ideea acestui titlu iniţiat în 1985 de Melina Mercouri nu e aceea de a crea o competiţie la nivel naţional între oraşe, ci de a oferi fiecărei ţări ocazia să se promoveze la nivel european şi alte oraşe şi zone decât cele deja cunoscute.

Pe parcurusl celor 30 de ani s-a observat că titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost pentru toate oraşele desemnate un adevărat catalizator pentru dezvoltarea atât economică cât şi culturală, cu accent pe dezvoltarea unor noi oportunităţi culturale şi pe creşterea implicării unor categorii de public pasiv până atunci.

Mediatizarea timp de un an la nivel european, evenimentele organizate în parteneriat cu alte ţări, fac ca oraşul respectiv să îşi redefinească, sau să îşi reafirme identitatea şi imaginea pe plan internaţional, ceea ce în general duce la o creştere a turismului în întreaga regiune.

În contextul în care România continuă să fie un stat puternic centralizat, capitala beneficiază de infrastructura, fonduri şi oportunităţi, mai ales în ceea ce priveşte cultura, inaccesibile celorlalte oraşe.

Din acest motiv, în primă fază mi s-a părut chiar deplasată lansarea proiectului Bucureşti 2021. În primul rând pentru că Bucureştiul are deja cam tot ce ar putea obţine prin câştigarea acestui titlu, şi mai apoi, ideea nu e aceea de a demonstra “care e cel mai tare oraş din ţară”.

Apoi, urmărind proiectul nu am putut decât să apreciez faptul că Bucureşti 2021 ridică nivelul “competiţiei”. În definitiv, pe lângă câştigarea titlului de Capitală Culturală candidatura în sine poate însemna foarte mult pentru fiecare oraş implicat.

A propos de asta, e cam greu de aflat, în mod oficial, care sunt oraşele româneşti candidate. Siteul oficial www.capitalaculturala2021.ro nu e decât o altă dovadă că în România cei care obţin fonduri nu îşi bat capul să facă treaba măcar cu o minimă decenţă, trântesc acolo ceva ca să fie, şi aia e. Altfel spus, nu există niciunde pe siteul respectiv lista candidaţilor.

Din surse mai puţin oficiale, oraşele ar fi : Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Sfântu Georghe şi Timişoara.

Lucurile se vor mai limpezi în decembrie 2015,atunci când conform calendarului va fi aleasă lista scurtă a oraşelor candidate. (Nu vă pot spune exact cât de scurtă va fi, iar în ceea ce priveşte comisia de evaluare, din informaţiile pe care le-am găsit, aceasta va fi una mixtă, alcătuită din reprezentanţi europeni şi experţi aleşi de Ministerul Culturii).

Rămâne de văzut cine va intra în faza finală, pe lângă Bucureşti, Timişoara şi Cluj, poate Alba Iulia, Iaşi şi Oradea (o opinie personală, subiectivă, fără intenţia de a leza sentimentele reprezentanţilor celorlalte candidate).

Voi relua discuţia în cursul lunii noiembrie şi în mod cert în luna decembrie după anunţarea numelor dintre care va fi ales în septembrie 2016 oraşul care va deveni din partea României Capitala Culturală Europeană 2021.

În încheiere, nu pot decât să reiterez opinia că o eventuală alegere a proiectului Bucureşti 2021 să ne reprezinte în calitate de Capitală Culturală Europeană 2021 ar însemna mai degrabă o şansă pierdută pentru oricare din celelalte oraşe candidate, decât un câstig pentru capitală.